in scriitura lui martin caracterele sunt fundamentul, povestea e spusa de fiecare. dar tinta lor e mai mult sau mai putin comuna, cel putin la suprafata; si atunci ele converg si interactioneaza fiecare dupa cum sunt croite.
in fantasy mai ales te intalnesti cu ceea ce eu numesc slanted characters. ca o cumpana ce atarna mult mai greu intr-o parte. cu alte cuvinte calitatea promordiala aduce cu sine o slabiciune la fel de importanta. sa luam pe starks: astia sunt excelenti razboinici. young wolf castiga batalii ca alexandru, e imbatabil, ideci unde va fi infrant? el singur iti spune: nu in lupta!
intra in jocul casatoriilor, nu-i capabil de aranjament; cam ca toti starks, nu pot compromite pe aspectul social; aproape ca-s niste inadaptati in configuratia regatelor. si e ucis din aceeasi naivitate onorabila precum tatal.
cum e cersei inclinata: intai ca ea apare ca directa opozitie fata de khaleesi. din prima si permanent. este deci principala antagonista, dupa moartea tatalui. lannisterii au povestea cea mai complexa si tragica dintre toti, la inceput indrumati si dominati de impozantul si briliantul tywin. nu doar iscusit administrator, clarvazator si strateg dar o figura tragica pentru ca nu-si vede continuatorul. are doi copii superbi care.. se plac unul pe altul. toti trei sunt incapabili de rol, de la imaturitarea lui jamie, la prostia narcisista a lui cersei pana la neajunsul fizic al lui tyrion. care se aproprie cel mai bine ca inteligenta si capacitate de tata - tocmai de aceea tywin ii poarta atata resentiment, e o ciudata amaraciune.
inclinarea ei vine din complexul de inferioritate ce o blocheaza de la insusirea rolului de conducere si in general progresul ei catre leadership. crede ca are sanse doar prin copii si devine o mama fanatica - dar una proasta.
de cealalta parte khaleesi isi cere tronul din prima. indiferent prin ce trece, devine mai puternica, apoi ca e mama dragonilor - care-s ..castigatori de razboaie. deci cat timp cersei sta bine imbracata prin palate, dany se zbate cu moarte si foc, sclavie si abuz, se intareste si ascende catre pozitia ei. cat cersei stagneaza ori merge inapoi in tragedia ei infundata, dany zboara catre ea cu viteza.
tragedia lui cersei este si a tatalui.. nu are urmasi capabili. se intampla in mare parte din vina ei, fireste.
de ce nu poti umbla cu subversii caraghioase
in fiecare caracter sfarsitul e plantat. prin aceea ca exact acea calitate primordiala, cu ce un personaj se ridica deasupra altora si ne place mai mult, exact acolo ii sta pieirea. altcineva se foloseste de acele atribute cu care il desfiinteaza.
ok, jamie lannister: cel mai bun spadasin; cineva ii taie mana! aici de fapt personajul moare si renaste. odata cu viata dubla, erou secret dar serviant si mai ales sucit la inima, acum jamie se schimba si devine un cavaler adevarat - pe dinnauntru.
deci, tot ce face o poveste interesanta: simetrie; armonie; conflict interior, alegeri si destine - totul este deja batut si inscriptionat pe fruntea personajelor. asta e tragedia adevarata, ce sta in sabotarea de sine; in ghinion acerb; in pierdere si rupere interioara... lucruri de subtanta, nu impulsivism!
ce se intampla cand cobori de pe podiumul tragediei si pici in mania surprizelor de moment? schimbi totul in altceva. exact ca atunci cand pleci de la teatru si mergi la clovni.
hai sa pun un clip care imi place, de data asta tipul a scos ceva bun:
&toate scenele cu tywin, cred ca-i preferatul meu dupa daenerys
Post Merge: 23 May 2019, 12:09
vedeti, asa stiu ca martin nu le-a aprobat ce au facut dupa ce a plecat. pentru ca sunt introdus de autor din start in natura personajelor, ele imi indica ce vor face. si ce se va intampla cu ele. nu doar atat, pot completa finalul cu relativa usurinta urmarind aceleasi linii si principii trasate din start.
spre exemplu: night king. este foarte clar ca night king e o zeitate, e nemuritor. period! deci nu va muri in veci, nu poate fi infrant! odata.
bran; bran a stricat mintea lui hodor. foarte bine, night king intra in el il ridica din scaun ca pe o papusa vorbeste prin el si mai apoi se intelege intr-un fel sau altul cu umanoizii.
intre timp, bran este si el acum prajit la cerebel! e in coma cu ochi deschisi; are o legatura permanaeta si involuntara cu tot ce se petrece dincolo de zid; vede ce fac walkerii; vede palate de gheata, paienjeni uriasi si geizere magice. asa vedem noi ce fac aia si cat de invincibili sunt, ce civilizatie ascunsa e acolo. dar bran nu mai poate scoate un cuvintel.
pam pam - simetrie.
jamie? dupa victorie jamie devine arthur. dar nu al sabiei, ci al justitiei. golden company devine politie federala, el e seful. si face bine pe unde apuca cu ei.
fiind de incredere aduna informatii si afla niste chestii periculoase. ca sa salveze situatia, se va sacrifica. un moment de mare glorie, cu foarte putin public in jur.
Post Merge: 23 May 2019, 12:25
acum, in stupida eventualitate in care martin le-a zis finalul, asta nu are absolut nici o importanta. pentru ca povestea spusa in S8 e complet imbecila, deci povestea din carti va fi alta.
de ce nu conteaza'.. ok, situatie:
daca vine un comandant si zice: imi trebuie dealul 586; si ordinul primit e dupa cum urmeaza: wermacht; armata rusa; armata americana. stim ca fiecare din ele vor proceda diferit; rusii si americanii vor dezvolta altfel planurile.
si mai stim ca singurii antrenati pe auftragstaktik sunt cei din wermacht. numai ei pot executa un ordin cand e dat in felul asta. pentru ca asa au fost croiti, stiu ce sa faca fara alte ordine!
altfel spus conteaza drumul catre acolo. aventura aia ne da noua placere, acolo e bunaciunea. e un exercitiu de creativitate sa primesti niste variabile, ca tu sa completezi spatiile, sa formezi unintreg, o compozitie, din cateva elemente. cateodata ai mai multe cai; alteori esti restrans; dar caile tale urmeaza putintele si talentul tau.. sunt inrudite si asociabile, iti poarta semnatura. poti lasa usi deschise si conexiuni libere; cata vreme stii pe unde curge apa.
Topic: Game of Thrones (Read 39836 times)
