Tot in intuneric se desfasoara si Alien: Romulus. Un decor retro, un timp admirabil pentru cateva killareli in spatiu, cu dumb and dumbarelile de rigoare. A fost ok, e reintoarcerea la telenovela a sci-fi-ului horror care rupea prin anii 80. Androidul e negru si inca departe de variantele super koioase din seria noua. Ii tot scoteau astia cipul, ii bagau cipul, cum te joci cu o jucarie pe care ai si arunca-o, ai si pastra-o. Nu deranjeaza prea tare mixul de replici si secvente decupate din seria veche special pt acest film aniversar, pt ca, probabil, e un film pt fanbase-ul old school care a decretat deja ca primele doua sunt super, urmatoarele meh si ultimele de kakat. Si omul a venit in intampinarea lor, fara sa strice din povestea veche sau sa revolutioneze firele mai noi cu ceva impetuos. Personajul feminin, pe linia eroilor anonimi care tot flodeaza aceasta serie, te uiti si a doua zi nici nu mai stii cine muortii lor erau, sau ce voiau, sau ce-au facut. Uite, am vazut si imagini spatiale frumoase cu planetele, cu intrarea in atmosfera (sau iesirea, oricum nu conteaza). Deci, are si chestii mijto, drept pt care i-as da 6,5, dar adevarul e ca 7/10 suna mai aproape de adevar, daca nu te-ai dus p-acolo sa stai cu carcota, sa strici cheful tuturor. Da, asteptam ceva mai fresh, nu selectiuni din programele mai vechi de revelion. Din seria asta ma mai intereseaza arcurile cu ingineri, cu alea, cu alea. Poate ii cresc vreunuia niste oua si pune si ceva pe story, mai asteptam.