Am depășit stadiul justiției selective, cu inculpați purtați în cătușe în fața camerelor și linșați mediatic cu stenogramele de la filaj, date „pe surse” de acoperiții din presă. Chiar și acelea, mergeau până la urmă la un judecător (care putea fi din „câmpul tactic” de care vorbea un generalul Dumbravă, de la SRI). Judecătorul putea să-l condamne, sau nu. „Coruptul” și „penalul” avea totuși căi de contestare a probelor, aducea martori, avocați, făcea recurs, se putea judeca până la CEDO.
Acum Curtea Constituțională se comportă ca instanță penală fără drept de apel, fără fond, fără recurs, imposibil de contestat undeva. Dă verdicte în baza unor hârtii fără valoare și fără logică, printate de niște ofițeri neștiuți de servicii secrete, care nu riscă nimic pentru mărturie mincinoasă. Ba, la care adaugă și impresii proprii ale judecătorilor din emisiuni TV și articole de presă despre cel judecat. Condamnatul află de la televizor că a fost judecat în lipsă, că a fost declarat trădător sau lipsit de drepturi civile pentru tot restul vieții. Iar, în paralel, același stat represiv, polițienesc, intimidează votanți pentru delicte de opinie și gândire, chiar și pentru „delicte de colivă”, în cazul unor parastase.
Sigur, poți spune că măcar nu-i mai bate, nu-i mai duce la Canal să taie stuf în apa înghețată. E o variantă soft și „civilizată” de dictatură. Dar mesajul de intimidare e generalizat, toată lumea bagă la cap că nu mai trăiește într-o țară liberă, ci „într-o nouă normalitate”. Cum nu-i nevoie să mai apeleze la bătaie, nu va mai fi nevoie să uzeze prea des nici de cenzură, pentru că va funcționa auto-cenzura ca reflex. Se va vorbi în șoaptă, că acum telefoanele sunt inteligente și știu ce te frământă, mașinile sunt inteligente și trimit date pe unde te duci…
Această pierdere a libertății e răul cel mare, pe lângă care orice altceva devine răul mai mic. Împotriva ei trebuie luptat, deși nu mi-e foarte clar cum se poate face mai eficient asta. Aparatul de propagandă, care susține această tiranie, ca pe un lucru bun, e în nucleul mizeriei, alături de executanții din organele de forță și politice.
În jurul lor, părtași la susținerea noului regim anti-democratic, sunt „influenții”, liderii de opinie, care aplaudă cinic victoria de moment asupra tuturor, bocancul orwellian pus pe gura majorității. Sunt dezgustători pentru că spun explicit că i-au salvat SRI și CCR în ultimul moment, pentru că ar fi câștigat „Kremlin Georgescu”. Deci sunt perfect conștienți că opțiunea democratică a majorității era alta, dar jubilează că a fost răsturnată printr-un abuz. E bine că au căzut măștile acestor pseudo iubitori de libertate și „stat de drept”. Se întâmplă a doua oară vizibil, după masca-rada de acum patru ani.
https://evadare.ro/politica/nuantele-in-bezna/
Show Posts
