In 1995 partidele s-au pus gramada si s-au inteles pe un plan de tara. Asa a aparut Declaratia de la Snagov, asa am ajuns in NATO si in UE.
Dupa aia ciuciu-maciu-piciu plan de tara, am fost frunza dupa cum a batut vintul de la Bruxelles si de la Washington.
Poate ar fi timpul ca Nicusor Dan sa rezolve mai intai ecuatia primenirii clasei politice si apoi, pe baze proaspete, sa croiasca un plan "Romania in 2035-2050".
Sa stim ce vrem si ce avem de facut. Si sa ne tinem de treaba.
Nu sa improvizam si sa "reformam" tot timpul, asa cum se intimpla de vreo 10 ani incoace cu sfertodoctii astia de conduc partidele azi.
Ar fi rezolvat Țăcălin Georgescu în secunda doi, după cum a declarat: ”Dacă ajung președinte, a doua zi nu vor mai exista partide politice. Nici unul.”
Mare om, mare caracter. (la Bălăceanca)
Dar nu l-ai votat.
Acum n-ai decât să asculți finalul melodiei Nu am chef azi - Vama Veche.
Post Merge: 27 May 2025, 21:20
Din păcate unora le e imposibil să înțeleagă principiul Separării Puterilor în Stat.
Unii cred că președintele e un fel de zeu, care poate face tot ce-l taie capul.
Slavă Domnului că nu e cazul.
În România, puterea este împărţită între trei “actori” politici.
Puterea executivă este bicefală, regăsindu-se în doi centri de putere. Primul este preşedintele, care are rolul de a reprezenta ţara în chestiunile ce ţin de politica externă şi este comandantul suprem al forţelor armate.
Al doilea este Guvernul, care este condus de un prim ministru; în general, primul ministru este liderul partidului ce deţine majoritatea în Parlament, fiind responsabil cu desemnarea cabinetului care îl va ajuta la guvernare.
Puterea legislativă se află în mâinile unui Parlament bicameral, compus din Senat şi Camera Deputaţilor.
Puterea judiciară este deţinută în principal de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, căreia îi sunt subordonate toate curţile de apel, tribunalele şi judecătoriile din ţară.
Mai există şi o Curte Constituţională, însărcinată cu păstrarea echilibrului de putere în interiorul sistemului de guvernământ. Aceasta nu face parte din puterea judecătorească, fiind un organism politico-jurisdicţional numit de preşedinte şi de cele două Camere ale Parlamentului.